Comunicat de presa Jandarmeria Neamt:

Astăzi, 3 aprilie a.c., începând cu ora 13.00, cadrele Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Neamţ au sărbătorit Ziua Jandarmeriei Române, activitate la care au participat: Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, domnul Ion Asaftei, , Inspectorul Şef al IPJ Neamţ, Comisar şef de Poliţie Paul Tablan,  (Î) Inspectorul şef al ISU „Petrodava” Neamţ, Locotenent colonel Ciprian Mitrea, şi alţi şefi sau comandanţi ai instituţiilor colaboratoare.

Cu această ocazie, cei prezenţi au transmis gândurile bune din partea instituţiilor pe care le reprezintă.

În această zi festivă, cadrele unităţii care, în activitatea desfăşurată, s-au distins prin modul de executare a misiunilor, au obţinut rezultate deosebite în îndeplinirea atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demnă au fost avansaţi înaintea împlinirii stagiului minim în grad, după cum urmează:

  • în gradul de căpitan – locotenent Vitorianu Andrei Robert;
  • în gradul de plutonier adjutant şef – plutonier adjutant Ciucanu Paul; plutonier adjutant Iancu Edward Dumitru; plutonier adjutant Burlacu Valentin Cătalin; plutonier adjutant Văideanu Valer; Muşat Cristian Marian;
  • în gradul de plutonier adjutant – plutonier major Humă Cătălin Vasile; plutonier major Muşat Cristian Marian;
  • în gradul de plutonier sergent major Paliştan Marian

De asemenea, pentru rezultatele obţinute şi pentru activitatea desfăşurată, alţi 134 de jandarmi nemţeni au fost recompensaţi cu felicitări, mulţumiri şi citare prin ordin.

În deschiderea festivităţii, maiorul Radu-Vasile Olariu – inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Neamţ a prezentat, ca un arc peste timp, istoria armei bleu-jandarm şi a ţinut să transmită un mesaj de încredere şi camaraderie pentru toţii jandarmii: ,,Astăzi, Jandarmeria se află în faţa unor noi provocări interne, ce ne solicită atât potenţialul individual, cât şi capacitatea structurală de apune în aplicare un plan modern de management, care să asigure adaptarea la cerinţele sociale tot mai diversificate şi, pe alocuri, restrictive. Plecând de la experienţa acumulată, dar şi de la ideea că oamenii sunt bunul cel mai de preţ al Armei noastre, considerăm că putem contribui la fundamentarea premiselor unui proces de reconstrucţie organizaţională eficientă, în raport cu nevoile actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti. Cu ocazia aniversării Zilei Jandarmeriei Române, vă adresez dumneavoastră şi celor dragi sincere urări de bine şi spor în activitatea de zi cu zi! La mulţi ani!

În urmă cu 167 de ani, la 3 aprilie 1850, domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, semna ,,Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”, act juridic care consfinţea întemeierea Jandarmeriei şi în spaţiul românesc. Legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăugau câte o companie la isprăvnicia  Iaşiului şi, respectiv, la Poliţia capitalei (Iaşi). În total, erau 14 companii de jandarmi cu un efectiv de 1433 jandarmi călări şi pedeştri. Totodată, prin acest act normativ se stabileau Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria executa un serviciu ordinar, care se realiza zilnic, pe baza regulamentelor sale, şi un serviciu extraordinar, pe care îl executa la solicitarea autorităţilor.

După Războiul de Independenţă se încheie procesul de individualizare a Jandarmeriei Naţionale, odată cu intrarea în vigoare, la 1 septembrie 1893 a ,,Legii Jandarmeriei Rurale”. Acest act normativ clarifică misiunile de executat, dotarea, înzestrarea, instrucţia, drepturile şi obligaţiile ,,Corpului Jandarmeriei” care se subordona juridic Ministerului de Interne şi Ministerului Public, iar din punct de vedere militar, Ministerului de Război.

După primul război mondial şi ulterior după Marea Unire, arma intră într-o nouă fază de evoluţie atunci când sunt elaborate legi care fac din instituţia Jandarmeriei o forţă publică, stabilă, credibilă şi deosebit de eficientă, asigurând în societatea românească un climat de linişte şi siguranţă.

Perioada ce urmează celui de-al doilea război mondial aduce schimbări profunde în viaţa jandarmilor, instituţia fiind aproape de desfiinţare, ea se transformă în trupe de securitate, până la Revoluţia Română din anul 1989.

La nivelul Judeţului Neamţ, Jandarmeria îşi începe activitatea începând cu anul 1893, fiind organizate cu această ocazie Compania de Jandarmi Neamţ, Secţia de Jandarmi pe lângă Subprefectura Judeţului Neamţ şi câte una în marea majoritate a comunelor rurale. Zona Municipiului Roman, pe atunci Judeţ de sine stătător, avea o structură organizatorică asemănătoare Judeţului Neamţ.

 

În prezent, Jandarmeria Română este ,,instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism”. Organizarea şi amplasarea efectivelor Jandarmeriei, fizionomia procesului de instruire şi de formare a cadrelor, precum şi înzestrarea acestora cu armament şi tehnică de luptă, oferă o mare disponibilitate operaţională în toate formele de acţiune specifice, prin misiunile pe care le execută contribuind la buna desfăşurare pe teritoriul ţării a vizitelor unor personalităţi române şi străin, la derularea în linişte a unor competiţii sportive, a adunărilor religioase şi a manifestărilor cultural artistice cu public numeros, la limitarea efectelor unor calamităţi naturale şi ajutorarea populaţiei afectate.

Astăzi, când ne revin în memorie, tradiţiile de luptă ale Jandarmeriei Române, îndreptăm un gând de recunoştinţă către înaintaşi, fiind de datoria noastră să ne implicăm cu întreaga capacitate şi inteligenţă în amplele misiuni pe care le executăm pentru îndeplinirea cu onoare şi devotament a responsabilităţilor încredinţate. Putem aprecia că experienţa acumulată în urma îndeplinirii unor misiuni diverse în plan intern şi internaţional, parteneriatul cu societatea civilă, profesionalizarea structurilor mobile şi managementul modern proiectează Jandarmeria Româna ca factor fundamental de stabilitate a societăţii româneşti, prin îmbinarea armonioasa a elementelor de tradiţie cu cele moderne, sub deviza LEX ET ORDO.

 

                                             

 

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ