RSS
Potrivit unui document al instantei Tribunalului Bacau care a respins propunerea procurorilor DNA de arestare preventiva a lui Ionel Arsene si l-a pus pe acesta sub control judiciar, apararea presedintelui CJ Neamt a cam demontat acuzatiile aduse acestuia. Documentul a fost publicat de monitorulneamt.ro
Pentru ca in ultima saptamana au fost prezentate opiniei publice doar elemente din partea acuzarii, in virtutea prezumtiei de nevinovatie (oricat de mult nu le-ar conveni unora, aceasta trebuie respectata cu sfintenie daca vrem sa vorbim despre un stat de drept) dar si din principii de echidistanta, credem ca este necesar sa se prezinte si versiunea apararii.
In sedinta in care Arsene a fost pus sub control judiciar avocatul apararii a venit cu argumente care au convins pe magistrati sa-l puna in libertate pe cel acuzat de procurori ca ar fi savarsit infractiunea de trafic de influenta in urma cu 5 ani, ceea ce inseamna ele sunt apropiate de realitate, dar foarte grav, acesta a descoperit o minciuna a procurorilor strecurata in rechizitoriu.
Avocatul lui Arsene a afirmat in fata judecatorilor ca presupusa primire de mita nu a fost probata in niciun fel, acuzatia bazandu-se doar pe opiniile Parchetului. Punerea sub acuzare a lui Arsene a fost facuta in baza unei suspiciuni care rezulta dintr-un simplu denunt, fara nicio proba, considera apararea:
„În primul rînd apreciază că susținerea procurorului în sensul că inc. A ar fi primit suma de 15.000 euro nu poate fi primită, acestea fiind doar opiniile Parchetului. Rezultă în mod indubitabil că dl. A nu are nici o legătură cu fapta imputată… referatul cu propunerea de arestare preventivă este nemotivat pentru că nu se artă de ce se impune, care este pericolul concret pentru ordinea publică. A se solicita arestarea preventivă a unui om care nu poate fi catalogat infractor pentru o suspiciune care rezultă din denunțul unei persoane care ea însăși a avut probleme penale (n.n. Pinalti) trebuie analizat sub rezervă. Apreciază că orice denunț trebuie analizat foarte realist și în loc să se administreze probe atît în favoarea cît și în defavoarea inculpatului, nu se întîmplă nimic altceva decît se trece automat la precizarea că se solicită arestarea preventivă pentru așa zisă săvîrșită faptă de 7-8-10 ani. Parchetul cînd a solicitat arestarea preventivă trebuia să vină cu probe din care să rezulte pentru ce se impune arestarea preventivă, inculpatul zădărnicește sau ar încerca să zădărnicească urmărirea penală, se impune arestarea preventivă deoarece din probele pe care le reliefează dorește să se sustragă de la urm. penală sau de la judecată sau că pregătește săvîrșirea unei alte infracțiuni. Pericolul social abstract trebuie să fie real, imediat, dovedit și din această perspectivă solicită a se observa că cererea parchetului este total nefondată. Parchetul încearcă să ne inducă în eroare, că la fl. 9 al. 2 se susține faptul că martorul PV a afla atît de la PC cît și de la GȘ că acesta a primit suma de bani.”, a spus avocatul apararii, conform documentului instantei.
Nu exista nici probe care sa demonstreze presupusul trafic de influenta. Avocatul lui Arsene considera ca din interceptari reiese revolta celor vizati pentru ca institutiile statului nu dadeau curs sesizarilor privind o posibila stare de incompatibilitate a defunctului Culita Tarata:
”Din interceptări rezultă interesul comun al celor trei și demersurile făcute pentru îndepărtarea din funcția publică a lui CT, faptul că aceștia stabileau întîlniri, erau revoltați că instituțiile statului nu acționează și nu dau curs sesizărilor care îl vizau pe CT.
Vom observa în primul rînd că se calează întreaga probațiune și întreaga construcție logico-juridico a parchetului, pe predarea de către GȘ, denunțător în cauză, respectiv primirea de către AI a unei sume de 100.000 euro, însă nu se calează probațiunea în niciun chip pe afirmarea acelei influențe reală sau imaginară, însă nu există nici o probă pe afirmarea vreunei influențe de către AI. Pe afirmarea unei influențe de către AI avem o singură chestiune – denunțul lui GS, celebrului P, care a împînzit țara cu denunțuri. El spune o poveste care nu este confirmată nici de proprii martori propuși, nici de probele obiective administrate”, arata avocatul.
Potrivit acestuia, in rechizitoriu s-a descoperit o minciuna. Incercand sa demonstreze o presupusa influenta a lui Arsene la varful ANI (Agentia Nationala de Integritate), procurorii afirma ca fostul sef al Agentiei, Horia Georgescu a fost numit in functie in 2013 de PSD. Numai ca el ajunsese in functie in plina guvernare PDL, atunci cand Pinalti era unul dintre greii partidului cu mare influenta la nivelul Guvernului, deci in opinia avocatului apararii nu ar fi avut nevoie de un deputat PSD pentru a interveni asupra deciziilor ANI.
”Să ne întoarcem la contextul pe care parchetul ni-l expune: acela că HG ar fi fost numit șef ANI de către PSD și susținut în această funcție din 2013. Minciună pentru că HG a fost secretar general al ANI din în perioada 2008 – martie 2012 numit de către Guvernul Alianței în 2008 și de la 1.04.2012 în plină guvernare PDL Boc, numit președinte general al ANI ca urmare a încetării mandatului ex-președintelui M. Aceasta este realitatea cu susținerea PDL. De ce ar fi avut nevoie și cum ar fi avut nevoie unul dintre liderii naționali ai PDL la acea vreme de dl. AI, deputat de Neamț dintr-un partid adversar, să facă intervenții la o persoană pe care ei înșiși o numiseră în acea funcție nu ne poate explica Ministerul Public sub nicio formă; însă iată că însăilează această minciună că exista o cercetare pe rolul ANI care-l viza pe CT este adevărat, dar din nou, această cercetare ANI începută la 16.11.2010 în plină guvernare PDL al cărei vicepreședinte și lider național era același denunțător HGS.”
Ionel Arsene a si depus o sesizare la ANI in privind starea de incompatibilitate a sefului CJ de la acea vreme.
”La fel de adevărat din înscrisurile de la ANI sînt că AI a făcut ceea ce un cetățean de bună credință care crede că o persoană se află în stare incompatibilitate sesizează ANI prin sesizare oficială înregistrată pe 11.06.2014 și 1.10.2014, sesizarea a fost adresată unui organ ANI, DNA sau ori care alt organ din țara asta – poate reprezenta asta o infracțiune, cu siguranță nu”, a spus avocatul in fata instantei.
Acesta a incheiat pledoaria spunand ca de fapt Pinalti ar fi pus la cale un plan prin care sa faca rost de 100.000 de euro si ca Ionel Arsene ar putea depune o plangere pentru santaj:
”Avem niște persoane care discută despre manevrarea unor proceduri de achiziție publică și care ar fi niște martori credibili. Aceste ambientale au fost făcute cu sprijinul dnei P și Parchetul nefiind investigator de profesie a scăpat și niște „vrăbiuțe“, care demontează efectiv poziția Ministerului Public și ne arată faptul că era o înțelegere de casă a lui GS cum să facă rost de 100.000.
Inculpatul AI, avînd cuvîntul solicită eliberarea din arest deoarece nu a săvîrșit această presupusă infracțiune, nu are nici o datorie, nu a luat niciodată bani de la acest domn Ș, este un denunț mincinos și calomnios și crede că chiar va face o plîngere pentru șantaj.”
Zilele urmatoare, la Curtea de Apel Bacau se va judeca si contestatia depusa atat e procurorii DNA cat si de avocatii lui Arsene, la decizia magistratilor Tribunalului Bacau. Primii ar vrea arestarea preventiva, cei din urma considera ca nu se justifica nici macar controlul judiciar.
Ionut CORFU
