Nemteanul Sebastian Burduja (deputat PNL de Bucuresti), vrea sa reinvie in Romania anchetele ca la Securitate si amplasarea de sisteme de supraveghere video pentru tot poporul, pe model Big Brother. Burduja îi cere, astfel, ministrului Justiției să vină cu propuneri privind reatribuirea calității de organe de cercetare penală serviciilor secrete precum și măsuri pentru consolidarea cooperării dintre servicii și judecători.
Subiectul a fost intens dezbatut in Romania ultimilor ani, mai ales dupa ce s-a descoperit ca in epoca Kovesi, DNA-ul folosea serviciile de informatii (în baza unor asa-zise protocoale dovedite ulterior ilegale) in anchetele penale, ca pe vremea Securitatii ceaușiste.
Conform flux24.ro, Burduja a adresat o interpelare parlamentară ministrului interimar al Justiției, Lucian Bode, în care invocă celebra decizie 55/2020 a CCR prin care s-a interzis lucrătorilor din cadrul SRI să realizeze activități de interceptare a convorbirilor telefonice ce ar urma să constituie ulterior mijloace de probă în cadrul unui dosar penal, și cere să se ia măsuri pentru recuperarea acelui drept de către serviciile secrete.
Deputatul PNL vrea să știe, astfel:
1. Dacă MJ are în vedere promovarea unui proiect de act normativ prin care să se acorde expres valoare de mijloc de probă legal a înscrisurilor/înregistrărilor audio-video sau alte mijloace materiale rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrîngerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale?
2. Dacă MJ are în vedere promovarea unui proiect de act normativ prin care să se acorde expres autorităților publice cu atribuții în domeniul securității naționale calitatea de organ de cercetare penală/organ de cercetare penală special pentru infracțiunile prevăzute la art. 139, alin. (2) C. proc. pen., în vederea executării de către acestea a mandatelor de supraveghere tehnică din procesul penal?
3. Cum apreciază MJ rolul autorităților publice din domeniul securității naționale în prevenirea și combaterea infracționalitții și ce propuneri de Lege ferenda are pentru consolidarea cooperării judiciare în materie penală între serviciile de informații și autoritatea judecătorească?
Interesant de punctat, într-o a doua interpelare parlamentară, către ministrul Dezvoltării de astă dată, deputatul Burduja vorbește despre un neajuns care determină prezența de graffitti-uri pe zidurile orașelor din România, mai exact absența camerelor de supraveghere ”în număr mare”, chestionînd ministrul dacă are de gînd să adopte măsuri în acest sens, mai noteaza sursa citata.
Sebastia Burduja (Tianu) este originar din Neamt si este fiul bancherului Marinel Burduja, fost vicepresedinte Bancorex, pe vremea cand banca a fost devalizata. Conform propriilor declaratii, Burduja junior si-a facut studiile superioare un SUA, apoi a lucrat la Banca Mondiala, de unde a revenit in Romania pentru a se pune in slujba poporului. A infiintat un partid denumit PACT, in care in 2016, s-a inscris si actualul primar de Piatra Neamt, Andrei Carabelea, cei doi, declarandu-se prieteni la catarama. Astfel, la alegerile parlamentare din 2016, Burduja si Carabelea au candidat in tandem ca independenti (partidul de debara PACT nu ar fi reusit sa stranga semnaturile necesare), unul pentru Senat si celalalt pentru Camera Deputatilor, insa nu au reusit sa adune numarul de voturi necesar pentru a accede in Parlament, lucuru previzibil de altfel, fiind acuzati la vremea respectiva, ca au jucat roluri de ”iepurași” in favoarea PSD si in detrimentul PNL.
In 2019, Burduja (cu tot cu Carabelea) s-a reorientat politic si a trecut cu tot cu PACT la PNL, de aici, ascensiunea lui fiind fulminanta, obtinand intr-un timp extrem de scurt, functii importante in partid si culminand cu numirea in functia de secretar de stat la Ministerul Finantelor in Guvernul Orban, apoi cu un post de parlamentar pe listele PNL Bucuresti. Ca o coincidenta, odata cu Burduja, a luat avant si cariera lui Carabelea, in 2020, acesta devenind primar de Piatra Neamt, cu 7.000 de voturi.
Gurile rele spun ca ascensiunea politica a fiului de bancher școlit peste ocean, ar fi costat o casa pe Coasta de Azur:
Ionut CORFU