Centenarul Marii Uniri de la 1918 a fost sarbatorit si la Tașca, judetul Neamt, prin manifestari cu specific national românesc. Primărița Dana Ursache a tinut sa consemneze importanta acestei zile si maretului act istoric din urma cu 100 de ani. ”Într-o zi ca aceasta, socotesc că este cel mai potrivit să mă adresez, în acest fel , dumneavoastră, pentru că este ziua tuturor românilor, ziua în care s-au dărâmat graniţele şi s-a născut o ţară mare, România.
Pentru că am moştenit această ţară , am moştenit şi simbolurile ei sacre pe care orice român trebuie să le cunoască, să le preţuiască şi să fie mândru de ele întrucât sunt expresia identităţii naţionale a fiecăruia dintre noi.Aceste simboluri, sunt: Drapelul tricolor, Ziua Naţională a României, Imnul Naţional, Stema şi Sigiliul ţării noastre. Astăzi sărbătorim în mod special unul dintre aceste simboluri , Ziua Naţională a României, dar care nu poate fi despărţit de celelalte , pentru că toate împreună formează zestrea noastră cea mai de preţ.
Suntem aici, unde printr- o ceremonie specială vom demonstra iubirea şi respectul pe care îl purtăm ţării şi însemnelor ei. Vom înălţa drapelul tricolor acolo unde stă de veghe cel mai grăitor simbol al credinţei creştine, Sfânta Cruce. Putem face o comparaţie între drapelul românesc şi crucea creştină pentru că ambele transmit forţă şi încredere, ambele călăuzesc spre împlinirea idealurilor. Aşa cum creştinii privesc spre cruce cu pioşenie şi cu nădejde tot astfel patrioţii îşi ridică privirea spre culorile drapelului, prinzând curaj în luptele pentru binele ţării. Odinioară eroii, înveşmântaţi în tricolor erau depuşi cu cinste în pământul sfânt al ţării.Mulţi dintre ei au căzut în luptă cu tricolorul în mână.
Când porneau într-o luptă, înaintaşii noştri purtau drapelul ca pe o carte de identitate , prin care transmiteau mesajul simplu: noi suntem români! Acesta era o dată sfinţit de preoţi , iar apoi de sângele vărsat pentru credinţă şi neam. Drapelul devine astfel o adevărată icoană a României.
Nu toţi dintre dumneavoastră ştiţi că naşterea oficială a drapelului naţional este ziua de 26 iunie 1848, dar existenţa lui este mult mai veche. Spre exemplu, vă pot spune că pe steagul dac apăreau, cele trei culori , chiar dacă nu în forma de astăzi. Apoi, de-a lungul istoriei, domnitori importanţi l-au folosit ca emblemă pentru documente, ca însemne pentru soldaţii, porniţi la luptă .
Cele trei culori au o simbolistică aparte: albastrul semnifică libertatea, nemărginirea cerului; galbenul semnifică dreptatea, aurul grânelor; roşul semnifică frăţia, adică sângele, care pulsează viaţa. Observaţi că până şi prin drapel noi românii ne înălţăm gândurile spre cer, muncim pământul care ne dăruieşte holde aurite şi îl sfinţim cu sângele nostru, pentru a-l păstra întreg şi a-l dărui urmaşilor.
Se împlinesc o sută de ani de convieţuire a Principatelor Române. Am ascultat povestirea unuia dintre copii, care spunea, atât de duios: trăia odinioară o mamă, care avea multe fiice. Apoi le înşiruia: Transilvania, Moldova, Ţara Românească. Ascultătorii au resimţit odată cu mine tristeţea mamei pentru că fiicele trăiau răzleţite, dar şi triumful regăsirii şi reunirii dintre ele.
Mulţumim, mai întâi lui Dumnezeu, apoi înaintaşilor noştri pentru zilele pe care le trăim astăzi în pace şi unitate şi vă adresez îndemnul de a duce mai departe valorile ce ne definesc ca neam: credinţa în care se închinau strămoşii, limba în care îşi spuneau păsurile, pământul pe care l-au muncit cu drag şi în care au dorit să se întoarcă după ce şi-au făcut datoria cu multa costiinciozitate”, a declarat Dana Ursache, primarita comunei Tașca.
Ionut CORFU
