Miercuri, 27 decembrie 2023, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 53-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare. Începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului –Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură –Teatrul Tineretului, va avea loc parada formaţiilor participante, urmată de spectacolul acestora (ora 17:00) pe scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.

Programul artistic al ediției curente a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” va culmina cu spectacolul extraordinar „POVESTE DE IARNĂ. „Lupii lui Calancea”, însoțiți de „Urșii” din Asău, vor încălzi sufletul românilor într-un concert de neuitat care va aduce în inima tuturor mai multă căldură, mai multă bunătate și multitudinea de amintiri a datinilor neamului nostru. Acest eveniment excepțional este programat a începe la ora 19:00.

ALAIUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DIN COMUNA CEPLENIȚA (IAȘI)

Formaţia are o istorie foarte bogată, primele manifestări având loc în perioada interbelică.

Mai aproape de zilele noastre, grupul condus Dumitru Laiu, primarul comunei Cepleniţa, a participat la mai multe festivaluri naţionale, fiind foarte apreciat pe oriunde a evoluat.
Printre locurile pe care „Cerbul” le-a colindat amintim: Muzeul Satului din Bucureşti (2005), Sighetu Maraiaţiei (2007, 2018, 2021, 2022), Vatra Dornei (2010).
A colindat. de asemenea. întreaga Moldovă – Iaşi, Botoşani, Piatra-Neamţ.

Cerbul de la Cepleniţa”

Repertoriul trupei ieşene cuprinde colinde şi jocul „Cerbului”, care este specific zonei din care grupul provine. Dansul este unul arhaic, simbolizând viaţa, moartea şi veselia momentului reînvierii atunci când păşim în noul an.În fiecare an, între formaţiile care evoluează în perioada sărbătorilor de iarnă în comuna Cepleniţa, satul Buhalniţa, judeţul Iaşi, se remarcă ceata „Cerbului”.

Ea este formată din masca centrală, un număr variabil de „Ursari Boieri” şi „Ursari Urâţi”. Primii nu au mască, pe cap poartă căciuli de miel împodobite cu oglinzi şi mărgele, cu o creasă cu canafi de lână şi pene de păun. Au flanele albe de lână, împletite manual şi veste negre decorate cu oglinzi, mărgele şi bârneţe, iar la pantalonii negri, din stofă groasă, au vipuşcă roşie. La picioare poartă opinci cu nojiţe din piele sau împletite din lână neagră care cuprinde obiele cusute cu motive decorative.

Masca Cerbului are între coarne o bogată coroană din flori artificiale, oglinzi şi mărgele iar pe margine o ramă rotundă din verdeaţă naturală brad, vâsc sau tuia, corpul este din blană de iepure.

Ursarii Urâţi poartă măşti hidoase, din blană sau din păr de cal. hainele sunt ponosite cu petice dc cârpă sau blană.

Formaţia muzicală este compusă din suflători – trompetă, clarinet şi tobă mare, tobă mică şi taler.

Ceata intră în curtea omului şi-i cere învoirea de a evolua. Dacă gazda e de acord, jocul începe în sunetul muzicii pe ritmul căreia se rotesc Ursarii Boieri în jurul Cerbului cu strigături. Cerbul cade leşinat şi este reanimat de unul sau mai mulţi ursari cu un descântec hazliu.

Se mai execută un joc vesel de bucurie că a înviat cerbul şi spectacolul se termină cu darul şi plata oferite de gazdă

Jocul urşilor este un obicei care se practică în ajunul Anului Nou, îndeosebi în Moldova. Constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători. Ceata urătorilor care merg cu ursul este alcătuită din urători deghizaţi în urs, ursari, fluierari. toboşari; fiecare dintre ei interpretând un anume rol. Uneori, în ceată, pot ti acompaniaţi de irozi sau mascaţi.

În tradiţia veche a multor popoare, ursul era un animal sacru şi era venerat. Măştile simbolizau întoarcerea celor morţi la mai multe popoare, iar la geto-daci, animalul era văzut ca unul cu puteri magice, tămăduitoare.

Jocul Ursului este printre cele mai spectaculoase jocuri cu măşti. Este întâlnit mai ales în satele bucovinene, practicat mai mult în zonele de deal decât la câmpie.

în Jocul Ursului, în afară de cel costumat în acest animal, un rol important îl arc cel care conduce ceata. Ursarii sunt cei care conduc urşii printr-un lanţ legat de capătul ciomegelor ce se prinde apoi de capul ursului. Toboşarii dau ritmul cu tobele, iar urşii fac tumbe, se iau la trântă sau chiar mimează că atacă spectatorii.

Cetele de ursi pot fi independente dar, de regulă, ele alcătuiesc un nucleu ceremonial în cadrul grupurilor complexe de mascaţi. Ceata urşilor este condusă de un căpitan fiind compusă din: ursi, ursari, irozi, mascaţi și toboşari. Ursii sunt jucaţi de persoane îmbrăcate în blană de urs împodobit cu ținte, curele și canafi mari roşii.

Ursarii sunt cei care conduc ursii printr-un lanţ legat de căpătui ciomegelor ce se prinde apoi de capul ursului. Toboşarii dau ritmul jocului prin tobele prinse de trunchi pe care le bat cu două bețe de lemn. După executarea numerelor din timpul dansului, urșii se mişcă independent, simulând viața lor liberă în mijlocul naturii, se iau la trântă, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistență.

Masca este condusă de un „ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs).

Aţâţat de ursar („Joacă bine, măi Martine/Că-ţi dau pâine cu măsline”), în răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, ţinându-şi echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile.

ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR”, GIROV (NEAMȚ)

Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai departe. Momentul înființării grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie 2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor.

De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.

Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului, Dansul căiuților, Urături și strigături, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.

Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.

ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (NEAMŢ)

Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.

ANSAMBLUL FOLCLORIC ,,STRĂJERII MUNTELUI”, FARCAŞA (NEAMŢ)

De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul folcloric ,,Străjerii muntelui” din satul Farcașa. An de an, gospodarii și tinerii localnici, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se adună, asemenea dacilor, în costume populare și merg cu Capra, bucurând Valea Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice prin frumusețe, autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică, indiscutabilă.

sursa: Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.