Codul Silvic: aprobat de Senat, urmeaza votul in Camera Deputatilor

Proiectul noului Cod Silvic a fost adoptat de Senat, in regim de urgenta. Imediat, poiectul, cu toate modificarile aduse de senatori, a ajuns in Comisia de Agricultura a Camerei Deputatilor, pentru dezbatere. Deputatii din comisia de mediu si din cea de agricultura au dat raport favorabil. Proiectul de lege urma sa fie dezbatut si la Camera Deputatilor in procedura de urgenta, aceasta camera fiind decizionala. De altfel, s-a si inceput dezbarea in Camera Deputatilor, dupa care s-a hotarat amanarea proiectului, dezbaterea si votul urmand sa aiba loc dupa alegerile prezidentiale.
In sinteza, prezentam principalele modificari aduse de proiectul de modificare a Codului Silvic adoptat de Senat. Un lucru este clar: perdelele forestiere de protectie nu mai fac parte din fondul forestier. O alta noutate vizeaza conducerea ocolului silvic de stat, care va fi asigurata de catre seful de ocol, numit in functie prin concurs de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva. In Codul Silvic in vigoare nu este prevazut avizul Romsilva si organizarea unui concurs pentru ocuparea acestei functii. Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat poate sa isi constituie ocoale silvice pentru administrarea padurilor pe care le are in proprietate.
Nu este obligatorie intocmirea de amenajamente silvice pentru proprietatile de fond forestier mai mici de 10 hectare. Proprietarul ce are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minim 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de maxim 10 hectare, poate recolta un volum de maxim 3 metri cubi /an/hectar de pe aceasta proprietate forestiera.
Padurille virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate. Pentru recunoasterea valorii exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung, paadurile virgine si cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a parcurilor nationale sau naturale.
Padurile pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective: exploatarea resurselor minerale prevazute in Legea minelor. Pe legea in vigoare se pot scoate din fondul forestier suprafete necesare explorarii si exploatarii urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri ape minerale, surse de energie alternativa, petrol.
Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului, dupa urmatoarele principii: valorificarea superioara a masei lemnoase; sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase; valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar catre persoane juridice atestate; prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei; transparenta vanzarii si comercializarii masei lemnoase; un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani
Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre Jandarmerie. Aceasta prevedere a fost scoasa in urma cu cativa ani din Codul Silvic.
Suprafata pe care statul roman se obliga sa o impadureasca pana in 2035 a scazut de la doua milioane de hectare la un milion de hectare pana in 2030. Aceasta cifra este una foarte optimista, in conditiile in care, pana in prezent, s-a impadurit circa 1.000 de hectare anual.
Se introduce notiunea de padure -parc. Padurile – parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, in baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura. „Amenajarile permise in padurile-parc sunt: alei realizate din materiale ecologice, cu latimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete; banci; iluminat; puncte de informare; toalete ecologice; constructii provizorii din lemn cu suprafata construita de maximum 15 mp. In padurile-parc se pot realiza impaduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental in locul arborilor extrasi.
Codul silvic a fost luat in discutie si de membrii comisiei de mediu. Prima propunere acceptata modifica suprafata de padure care poate fi scoasa din fondul forestier national. In noua forma a legii, se permite scoaterea din fondul forestier national a maximum 5%, dar nu mai mult de 250 de metri patrati pentru proprietatile de peste 5 hectare si 200 de metri patrati pentru suprafetele mai mici de 5 hectare.
Totodata, membrii comisiei de mediu au adoptat inca un amendament. Prin noua forma , se permite ca ”un operator economic sa poata achizitiona masa lemnoasa sub forma de lemn rotund sau lemn pe picior, provenit din produse principale sau accidentale doar daca asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat. Amendamentul face referire la exportul de busteni de calitate, care nu se prelucreaza in Romania.