Deputat PNL Mara Calista: Modificări importante în sesiunea legislativă Februarie – Iunie 2023 cu privire la teme ce țin de protecția copiilor, combaterea fenomenului violenței domestice, precum și a combaterii fenomenului scăderii demografice în România

 Comunicat de presă- Mara Calista: Modificările legislative importante care au fost adoptate în sesiunea parlamentară februarie – iunie 2023 care vin în ajutorul tinerelor familii.

”Copiii și familia sunt pe primul loc! Acesta este motto-ul activității mele parlamentare din sesiunea care s-a încheiat în luna Iunie. Am adoptat, depus și susținut proiecte de lege pentru a veni în ajutorul tinerilor părinți, dar și a copiilor. De asemenea, sunt mulțumită că vor intra în vigoare o serie de măsuri, cu impact real, prin care vom proteja victimele violenței domestice, dar și persoanele vulnerabile.

Trebuie să acționăm pentru o societate fără violență, în care copiii noștri să se simtă în siguranță și protejați. Și, totodată, părinții trebuie să aibă toate condițiile pentru a reuși să găsească echilibrul necesar între viața de familie și cea profesională.

Am reușit, în sesiunea parlamentară februarie – iunie, să adoptăm legea prin care se instituie Programul Săptămâna conștientizării depresiei post – partum, care va fi marcată anual cu o săptămână înainte de data de 1 Octombrie – Ziua Europeană de combatere a depresiei. Vom fi alături de proaspetele mămici care au nevoie de suport pentru a fi pregătite de noua viață alături de bebeluș. Iar pentru familiile care își doresc copiii, dar din diferite motive medicale nu reușesc, am încercat să găsim soluții. Tot în această sesiune parlamentară am semnat și votat pentru inițiativa legislativă pentru completarea Legii nr. 273/ 2004 privind procedura adopției prin care majorăm durata concediului de acomodare de care poate beneficia adoptatorul la maximum 2 ani!  Concediul poate fi luat fie de mamă, fie de tată!

Adoptatorul sau, opțional, oricare dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, din activități independente, drepturi de autor ori activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum doi ani, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o indemnizație lunară.

Mai multe detalii aici: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20391

Alte măsuri importante pentru părinți și copii:

Părinții pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav, în vârstă de până la 12 ani.  Președintele României Klaus Iohannis a semnat în luna Iunie decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Prin această lege, pe care am inițiat-o alături de alți colegi parlamentari, se majorează vârsta copilului (12 ani), pentru că legislația prevedea aceste drepturi doar pentru copiii în vârstă de până la 7 ani. Totodată, este important de știut că legea prevede că ”asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 12 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Totodată, am votat pentru adoptarea inițiativei legislative pentru completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii prin care le oferim părinților ocazia să beneficieze de 4 zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă.  ”La cerere, salariații care au în întreținere copii în vârstă de până la 11 ani, beneficiază de 4 zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de  telemuncă.

În ceea ce privește combaterea fenomenului violenței domestice, tot în această sesiune parlamentară am votat pentru adoptarea Legii nr. 114/2023 prin care se instituie posibilitatea încasării alocației de stat pentru copii de către părintele căruia i s-a încredințat minorul spre creștere și educare, în situația emiterii de către instanța de judecat a unui ordin de protecție în caz de violență domestică.

Mai multe detalii aici: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19863&fbclid=IwAR0_U3Bc2DPXkT2Ts3KaBflvI_tjAP-cXNhwmLNRt07gXw0QmASEvh-MTnU.

De asemenea, am votat inițiativa legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, pe care am inițiat-o alături de mai mulți colegi. Astfel, se extinde de la 6 luni la 1 an durata pentru care se poate emite ordinul de protecție. Totodată, se instituie asistența juridică obligatorie și în faza de apel, în cazul persoanei care solicită ordinul de protecție. 

Pentru a veni în sprijinul combaterii fenomenului scăderii demografice din țara noastră, am depus două proiecte de lege importante, care se află pe circuitul parlamentar și care sper că vor fi adoptate în sesiunea care vine. Este vorba despre:

  1. Creșterea limitei minime și maxime a indemnizației de creștere a copilului:
  • Încă din anul 2017, indemnizația minimă de creștere a copilului (ICC) a fost raportată la Indicele Social de Referință (ISR), a cărui valoare a rămas blocată la nivelul anului 2009, adică la suma de 500 de lei. Din anul 2022, acesta se actualizează cu rata inflației;
  • Legislația actuală raportează ICC minimă a copilului la indicatorul social de referință (ISR), a cărui valoare este 525 lei, cuantumul actual al ICC minim fiind 2,5 x ISR (525 lei) = 1312 lei;
  • Prin acest proiect de lege raportăm ICC la valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru a oferi un mecanism de ajustare automat, dar și predictibil;
  • Astfel, ICC minimă în proiectul nostru de lege este raportată la nivelul a 60% din valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, adică 3000 de lei. ICC minim devine 1800 lei (60% x 3000 lei) – creștere de aproximativ 500 lei;
  • Valoarea ICC maximă se va raporta tot la salariul minim brut pe țară garantat în plată, cuantumul fiind de 4 ori valoarea acestuia, adică ICC maxim devine 12000 lei (4 x 3000 lei) – creștere de 3500 lei a plafonului. Până acum, aceasta era plafonată la suma de 8.500 de lei, fără vreo justificare economică de vreun fel.
  1. Acordarea de prioritate femeilor însărcinate și/sau persoanelor care sunt însoțite de copii sub 5 ani de zile!
  • În momentul în care aceștia se află la coada unei casierii sau chiar la coadă pentru a accesa un serviciu public sau privat, va fi acordată prioritate femeilor însărcinate și/ sau persoanelor însoțite de copii cu vârsta sub 5 ani;
  • Totodată, prevedem alocarea unor locuri special amenajate pentru parcarea mijloacelor de transport folosite de femeile gravide și/ sau de persoanele însoțite de copii mai mici de 5 ani de zile.

Nu în ultimul rând, am continuat seria legilor pentru susținerea persoanelor care suferă de tulburări din spectrul autist. Astfel, am depus inițiativa legislativă privind exercitarea profesiei de analist comportamental, precum și pentru înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Național al Analiştilor Comportamentali. La acest proiect de lege am lucrat cu Anca Dumitrescu – Autism Voice și Institutul ABA România, Daniela Bololoi – Help Autism, Ana Turtureanu – Lumea lui Arthur și avocatul Elena Păculea.

Principalele prevederi sunt:

  • Profesia de analist comportamental se exercită, pe teritoriul României, în condițiile prezentei legi, în scopul evaluării comportamentului, planificării şi implementării programelor de schimbare comportamentală care îmbunătăţesc abilitățile de adaptare la mediu;
  • Analistul comportamental analizează şi evaluează atât comportamentul observabil individual sau de grup, cât și factorii de mediu care îl influențează, cu scopul de a optimiza calitatea vieţii indivizilor având un impact pozitiv la nivel social;
  • Pe toată perioada exercitării profesiei, analistul comportamental trebuie să acţioneze cu profesionalism, dovedind disponibilitate, competenţă, corectitudine, devotament, loialitate, confidenţialitate şi respect faţă de pacient/ beneficiar;
  • Practica analizei comportamentale aplicate exclude diagnosticul tulburărilor, testarea psihologică, psihoterapia, terapia cognitivă, psihanaliza și consilierea. Practica analizei comportamentale aplicate exclude studiul proceselor mentale, diagnosticul tulburărilor, testarea psihologică, psihoterapia, terapia cognitivă, psihanaliza și consilierea;
  • Exercitarea profesiei de analist comportamental se face de către persoanele, care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
  1. dețin o diplomă de licență eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii, în următoarele specializări: psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, asistenţă socială și/ sau medicină;
  2. deţin o diplomă de master eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii, în următoarele specializări: analiză comportamentală, psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, asistenţă socială și/ sau medicină;
  3. dețin un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă, eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată din România sau din străinătate, recunoscute sau echivalate, după  caz, potrivit legii, cu excepția persoanelor prevăzute la lit.b) care dețin o diplomă de master în analiză comportamentală;
  4. nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de lege;
  5. sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
  6. sunt membre ale Colegiului Național al Analiștilor Comportamentali.
  • Analiștii comportamentali care au obținut dreptul de liberă practică pot opta pentru exercitarea profesiei în regim salarial în sectorul public și/ sau în sectorul privat sau pot înființa cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile;
  • În vederea monitorizării, controlului, autorizării şi exercitării profesiei de analist comportamental se înfiinţează Colegiul Național al Analiștilor Comportamentali, ca autoritate competentă în domeniu.

Voi continua și în această sesiune legislativă să susțin interesele superioare ale copiilor, să lupt pentru protecția femeilor, pentru eradicarea fenomenului violenței domestice și să găsesc soluții pentru a încuraja tinerele familii, având suport din partea statului prin creionarea de politici publice care să vină în sprijinul lor și să răspundă în mod real nevoilor acestora. Ca întotdeauna, vă voi ține la curent cu aceste modificări”.

Mai multe despre activitatea parlamentară a Marei Calista, AICI: https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=57&cam=2&leg=2020

I.C.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.