Fenomenul fake news a devenit foarte cunoscut odata cu alegerile prezidentiale din SUA din anul 2016, cand a fost ales actualul presedinte, Donald Trump. In urma unor dezvaluiri care au condus la ample anchete ale Congresului american, s-a ajuns la uluitoarea concluzie, potrivit careia, optiunile electoratulului au fost grav manipulate prin stiri false lansate pe site-uri fantoma (neasumate), distribuite cu ajutorul facebook.

Evident, nici Romania nu a fost ocolita de acest parșiv fenomen, si sunt indicii clare, ca o astfel de tactica a condus la alegerea lui Klaus Iohannis in functia de presedinte al Romaniei, in anul 2014, cand instrumentul fakenews era inca in faza de calibrare.

Sigur ca nici judetul Neamt nu a scapat de astfel de metode josnice prin care se doreste influentarea eronata a opiniei publice, numai ca la noi, totul se face intr-un mod cu totul grosolan, dupa IQ-ul celor care concep astfel de metode mișelești de a compromite adversari care altfel, nu pot fi denigrati.

Pentru a stabili cum diferențiem un site de știri reale de unul care prezintă materiale de presă false, expunem cateva criterii care va vor ajuta sa faceti diferenta intre manipulare si corecta informare:

  • site-ul de știri false nu are o redacție prezentată în descrierea sa și nu are un semnatar asumat (un redactor, editor, șamd) al articolelor prezentate. Orice instituție media care se bucură de credibilitate, pornind de la cele internaționale precum CNN și BBC, până la cele românești precum TVR și PROTV au fost reprezentate întotdeauna de către o redacție, de o echipă care își asumă articolele și emisiunile, le semnează și le prezintă într-un mod cât mai transparent publicului larg. Faptul că un site care promite materiale de presă veridice nu are o echipă redacțională publică și un semnar al articolelor care să aibă în mod ideal publicată și o scurtă biografie este un criteriu în denumirea lui ca site de știri false
  • site-ul de știri false nu are o adresă de contact transparent anunțată și o persoană de contact, utile și chiar necesare pentru un eventual drept la replică
  • site-ul de știri false nu publică detalii referitoare la sursele articolelor, nici nu oferă date despre sursele fotografiilor pe care le folosește si în mod normal, fotografiile pot proveni fie de la un fotoreporter al redacției, fie de la o agenție foto, iar provenieța lor trebuie precizată, daca se respecta deontologia jurnalistica, in sensul de afi cat mai credibil
  • site-ul de știri false nu are menționat un sediu redacțional, deci nu oferă niciun detaliu despre persoanele fizice sau juridice care se află în spate (de exemplu, siate-ul pe care cititi aceasta stire are date de contact la sectiunea ”contact”)
  • site-ul de stiri false nu va avea rubrica de ”comentarii” la articole
  • site-ul de stiri false vă va spune intotdeauna ca ”stim noi”, ”am auzit noi” , ”va spunem noi ca…”, sau ca ”avem niste documente sau indicii clare”, pe care nu vi le va prezenta niciodata. Atentie! Se poate prezenta un document, dar in niciun caz cu datele care va sunt furnizate in articol
  • site-ul de stiri false va folosi cuvinte jignitoare, tocmai pentru ca nimeni nu-si asuma ce se scrie (exemplu: articolul de fata si toate articolele tvmneamt.ro sunt semnate, deci asumate). Niciun jurnalist adevarat nu va folosi vreodata jigniri, cuvinte obscene sau informatii neadevarate, pentru ca stie ca poate fi tras la raspundere in instanta
  • site-ul de stiri false va ataca si membrii familiei persoanei țintă, chiar daca acestia nu sunt persoane publice sau chiar daca sunt minori. Evident, niciun jurnalist cu macar 2 minute petrecute intr-o redactie, nu va recurge la asemenea mizerii
  • site-ul de stiri false prezinta informatii incomplete. De exemplu, se ia salariul unui functionar pe un an de zile si se prezinta ca fiind castigul lui lunar. Exemplu: X castiga 6.000 de lei dintr-un contract. Se minte prin omisiune faptul ca X castiga acesti bani in fiecare luna. Daca verificati mai atent, puteti descoperi ca X incaseaza 500 de lei inmultit cu 12 luni, adica 500 de lei pe luna
  • ca sa para mai credibil, site-ul de stiri false prelungeste o stire aparuta deja pe un site credibil, sau aparent credibil. Pe site-ul credibil (chipurile), asumat, va aparea o stire cu afirmatii vagi asupra unei infractiuni de exemplu, dar fara sa fie indicate nume de persoane, firme, etc. Imediat, site-ul de stiri false va prelua subiectul (Atentie! Doar subiectul) si îl va continua, insa va da nume si prenume, tocmai pentru ca cel/cei din spatele lui, cred ca nu vor fi decoperiti niciodata

Cel mai elocvent exemplu in judetul Neamt, este un site care se incadreaza la milimetru in parametrii expusi mai sus. Este vorba despre site-ul de stiri false anonymouspiatraneamt, in spatele caruia se afla Robert Iosub (fost paznic si vanzator de casete audio si CD-uri piratate, devenit intre timp administratorul unui blog) si George Norocel Harabagiu, fost puscarias, condamnat pentru santaj si inselaciune. Nu sunt doar cei doi in spatele site-ului de stiri false amintit, acestia fiind finantati de o retea infractionala cu ramificatii in Targu Neamt si Iasi, in care sunt implicati chiar si fosti sau actuali politisti, dar si un fost ministru. Mai multe detalii, intr-un material viitor. Pana atunci, ai grija ce citesti!

Ionut CORFU

Loading...
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.