Impozitele pe clădiri vor crește și mai mult în 2026. Este angajament pe PNRR
Deși impozitele pe proprietate au crescut deja cu 70%. iar în unele cazuri chiar s-au dublat, se pare că nu este de ajuns și vor urma alte creșteri.
Conform premierului Bolojan, România s-a angajat prin PNRR să impoziteze clădirile la valoarea lor de piață, aspect la care se lucrează acum la guvern. ”Angajamentul României, luat acum patru ani de guvernele noastre – şi care este condiţionare în PNRR – este să aducă impozitele la valoarea de piaţă a clădirilor. Acum s-a considerat că un metru pătrat în zona urbană este în jur de 500 de euro. Dar nimeni nu vinde un apartament la bloc cu un astfel de preţ. În general, în reşedinţele de judeţ depăşeşte 1.000 de euro metrul pătrat de suprafaţă utilă într-un apartament. Deci, oricum, nivelul de impozitare, astăzi, dacă ar fi la preţul de piaţă – cum este peste tot în lume – este la un nivel acceptabil”, a spus Bolojan la TVR1, citat de dcnews.ro.
Astfel, până la începutul anului 2027, impozitele pe clădiri ar putea să mai crească. ”România s-a angajat că până la 1 ianuarie 2027 le va stabili în funcţie de preţul de piaţă. Acesta este un nivel intermediar mediu care în anumite localităţi s-ar putea să scadă, pentru că acum se lucrează la un soft la Ministerul de Finanţe, care preia date de la toate tranzacţiile care se fac în România – adică vânzări, cumpărări de apartamente. (…) Se face o bază de date pe localităţi, pe apartamente, pe oraşe. Cu cât sunt mai multe tranzacţii, cu atât datele sunt mult mai corecte şi se ştie cam ce valoare de piaţă are un metru pătrat de apartament în zona centrală” a mai spus premierul.
Acesta a mai precizat că, ”acest impozit pe proprietate, în total, reprezintă aproximativ 0,55% din PIB-ul României, în timp ce media din ţările europene este de peste trei ori mai mare. Este de 1,85%. Deci, nivelul impozitului pe proprietate în România, de 20 de ani încoace, este unul foarte mic – aceasta este realitatea – comparativ cu investiţiile care trebuie făcute într-o localitate şi comparativ cu puterea de cumpărare din România versus ţările din UE„.
I.C.












