In judetul Neamt nu sunt probleme cauzate de bacteria Escherichia Coli, se arata intr-un comunicat DSVSA Neamt:
”La nivelul DSVSA Neamt, conform instructiunilor si graficului de prelevare transmise de catre ANSVSA, au fost prelevate de catre echipele de medicii oficiali desemnate şi instruite pentru a desfăşura acţiunile din cadrul acestui Plan, un numar de 15 probe dintr-un total de 18, din carmangerii, macelarii, supermarketuri si hipermarketuri (carne proaspata, carne preparata si carne tocata).
DSVSA Neamt a asigurat mijloacele logistice şi baza tehnico–materială necesară prelevării probelor, întocmirii evidenţelor şi asigurării transportului probelor la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti, în vederea efectuării analizelor. Conform buletinelor de analiză, eliberate de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, NU a fost depistată prezenţa tulpinilor de Escherichia Coli verotoxigenă in niciuna din cele 15 probe analizate.”
Recoltarea probelor din judetul Neamt, face parte dintr-un plan la naivel national, dupa ce in unele judete, au fost descoperite bacterii Escherichia Coli, in produse de origine animala, aflate in comert, se arata in continuarea comunicatului DSVSA Neamt:
”Planul Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă, a fost demarat de catre ANSVSA Bucuresti în data de 16 mai 2016 şi se va desfăşura până pe data de 31 decembrie 2016.
Conform Planului, pentru estimarea contaminarii cu aceste microorganisme la nivelul unitatilor testate, sunt prelevate probe de sanitatie si produse de origine animala :
1. Supermarketuri, macelarii, carmangerii, magazine alimentare: – sanitatie de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, – carnea proaspătă de bovine şi ovine (carne transata provenita de la bovine si ovine) – carnea tocată (carne tocata de bovine, carne tocata de ovine sau amestec) – carnea preparată (pasdtrama din carne de vita si/sau oaie, carnati proaspeti din sau care contin carne de vita si/sau oaie,pasta de mici, mici formati din sau care contin carne de vita si/sau oaie, etc)
2. Ferma de bovine, dozatoare, targuri si piete, magazine alimentare, supermarketuri: – lapte crud (lapte crud sau lapte crud supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare provenit de la bovine si /sau caprine) – produse din lapte crud (produse din lapte crud sau lapte termizat provenit de la bovine si/sau caprine sau ovine – produse din lapte supus unui tratament termic cel putin de pasteurizare joasa (smantana, branza dulce, iaurturi, telemea, cascaval, etc)”
Bacteria E.coli, conform descopera.ro are o perioadă de incubaţie de trei-patru zile, iar pacienţii se recuperează în zece zile. Totuşi, o parte mică a populaţiei, în special copiii şi bătrânii, pot suferi complicaţii care să ducă la o boală mai gravă, caracterizată prin insuficienţă renală acută. Conform datelor OMS, această boală are o rată a mortaliţăţii de 3-5 procente.
Cele mai multe tulpini ale acestei bacterii sunt inofensive. Există, totuşi, unele tulpini, precum cel al „enterohemoragiei E.coli” (EHEC), care pot provoca toxiinfecţii alimentare severe.
Principalele simptome ale bolii, la copii, sunt: diaree, febră de 38-39 grade Celsius (poate lipsi în formele uşoare ale bolii), vărsăturile alimentare (când sunt frecvente accentuează deshidratarea), precuum şi colicile intestinale (copiii mici ţipă şi îşi freacă călcâiele).
Măsuri de protecţie:
– spălarea temeinică a mâinilor cu apa şi săpun după folosirea toaletei, după atingerea animalelor sau dejecţiei animalelor, înainte şi după schimbarea scutecelor, înainte şi după prepararea mâncării (în special după atingerea de carne crudă, ouă în coajă, etc);
– spălarea sub jet de apa a fructelor şi legumelor proaspete;
– atenţie la persoanele care manipulează mâncarea copiilor-igiena mâinilor lor;
– tratamentul termic corespunzător al cărnii şi a cărnii tocate înainte de consum (cel puţin 700 C timp de 2 minute în interiorul cărnii);
– depozitarea separată a cărnii proaspete de alte alimente, precum şi utilizarea de tocătoare diferite de cele folosite pentru prepararea altor alimente;
– fierberea laptelui proaspăt (crud) înainte de consum;
– evitarea manipulării în condiţii de igiena precară a alimentelor;
– persoanele care prezintă simptomatologie caracteristică bolilor cu transmitere infecţioasă să evite prepararea şi servirea hranei.
Ionut CORFU
