Ziua Culturii (15 ianuarie) a fost marcata ieri la Hanul Razesilor de la Tupilati, judetul Neamt, prin lansarea cărtii „Hanul Răzeșilor. Letopisețul lui Marin Beșcucă”. Evenimentul literar organizat in preajma Zilei Culturii, are rolul si de a omagia pe Mihai Eminescu, ”Luceafarul poeziei românești”, simbol al culturii si al dăinuirii neamului românesc, nascut pe 15 ianuarie 1850.

Gazda si organizatorul lansarii volumului de cronici actualizate, a fost Ion Asaftei, presedintele ALDE Neamt. Acesta a achizitionat si donat mai multe exemplare din carte catre biblioteci comunale si orășenești si catre biblioteci ale unor mănăstiri din Neamt.

La eveniment au fost prezenti printre alti oaspeti de seama si pe langa autorul lucrării (Marin Beșcucă), profesorul universitar Constantin Dram, poetul Lucian Strochi si Mihaela Mereuță, directoarea Bibliotecii Județene G.T Kirileanu.

Aparitia unui ”Letopisețiu”, este si se impune a fi un eveniment editorialistic si cultural de exceptie. Conceput in versuri, cand lirice, cand descriptive, „Hanul Răzeșilor. Letopisețul lui Marin Beșcucă” este o veritabila fresca – culturala, istorica si sociala a rastimpului in care a fost redactat, dar si mai mult decat atat, datorita incursiunilor in istoria si cultura romana si a unor largi popasuri in istoria universala, inclusiv in istoria biblica a umanitatii, intreprinse cu discernamant, cunoastere, nestavilit entuziasm si vulcanic elan creator (…) Fresca istorica si culturala, „Hanul Răzeșilor. Letopisețul lui Marin Beșcucă”revalorizeaza si reactualizeaza vechile scrieri ale cronicarilor nostri”, se arata in prefata cărții, realizata de Doru Dinu Glăvan, presedintele Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania.

Asistam la un eveniment care se inscrie in circuitul frumos a ceea ce inseamna literatura romana. E vorba de lansarea unei carti de prestigiu, a carei autor este de asemenea un autor de prestigiu, e vorba de domnul Marin Beșcucă.

Evenimentul are o dubla-tripla conotatie, si anume, ca lansam aceasta carte in contextul aniversarii a 172 de ani de la nasterea Poetului nepereche si cred eu, o continuare in cadrul literaturii romane a atator scriitori care duc aceasta faclie a culturii, a cuvantului, a informatiei, mai departe pentru tara romaneasca.Este nu doar laudabil ci este chiar pentru sanatatea spirituala a acestei natii.

Si daca e sa gandim dintr-o anumita restrospectiva, acum 28 de ani, cand am batut primul tarus la acest edificiu pe care-l vedeti si dumneavostra (n.red. Hanul Răzeșilor din comuna Tupilati), dupa vreo 2-3 ani de zile, am discutat cu un prieten drag, consatean de al meu, cu domnul profesor universitar Constantin Dram, si i-am propus sa venim cu denumirea acestui han, in care sa se reflecte nu doar starea de spirit, dar si starea de buni gospodari ai acestei parti a tarii romanesti. Vorbim de Moldova si de razesii lui Stefan cel Mare. Si atunci am cazut de acord cu denumirea Hanul Razesilor.

Si iata ca incet, in timp, își face loc, intra in constiinta publica, nu neaparat ca han, ci denumirea de răzeși. O veti gasi si in aceasta carte. Veti gasi trimiteri catre Stefan cel Mare, veti gasi trimiteri catre Mihai Eminescu, veti gasi trimiteri catre marii oameni ai acestei natii”, a spus Ion Asaftei (foto), in deschiderea evenimentului.

Aparitia acestei carti, rescrie practic o pagina de istorie locala din aceasta zona a razboienilor, din epoca istorica a lui Stefan cel Mare, dar undeva, este si o trecere in revista, a surselor istorice si a marturiilor istorico-documentare, despre evolutia istorica si culturala a acestor locuri”, a completat Mihaela Mereuță, directoarea Bibliotecii Județene G.T Kirileanu.

Este o carte care impresioneaza prin numarul de pagini, peste 1.700, in format mare, prin alcatuirea insolita, pentru ca este o alcatuire pe mai multe tipuri de redactare de text. Aici putem vorbi si de poem si de insemnare zilnica, se cheama text ziaristic, adica ceea ce mai banal, se cheama jurnal. Mai poate fi de asemenea si litanie, semanand foarte mult cu textele religioase, este si o prelungire catre faimoasa scriere psaltica, adica inspre psalmii veniti de la David incoace. Exista foarte multe accente de parodie, de elegie, de umor, de critica acerba, pentru ca autorul acestei carti, adica jurnalistul, scriitorul, este omul care a reusit sa ingenuncheze nu in fata istoriei, ci in fata scrisului. Hanul Razesilor in aceasta carte, este un fel de topos. E o chestiune ordonatoare. E un nucleu care germineaza totul. Insusi autorul marturiseste ca el a pornit aceasta aventura, care-i grozava in felul ei, de la o intalnire care s-a desfasurat aici acum 2-3 ani. Deci, motorul de aici porneste, de la Hanul Razesilor”, a precizat profesorul universitar Constantin Dram.

 

Ionut CORFU

 

 

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.