Intr-un studiu recent realizat in Marea Britanie se arata ca micile portiuni de terenuri mlastinoase realizate in apropierea culturilor agricole pot reduce cantitatile de noroi si fertilizanti care ajung in apa de la recolte. Acest tip de poluare a raurilor de catre resturile de teren agricol transportate de apa de ploaie este foarte des raspandit in regiunile unde se practica agricultura la scara industriala. De aceea, in ultima perioada, institutiile europene si organizatiile de mediu au promovat o serie de practici in activitatea agricola care sa reduca nivelul de poluare a apelor cu fertilizanti folositi in activitatea agricola. Pornind de la acest deziderat, un grup de cercetatori britanici a exploatat potentialul de mediu al suprafetelor mlastinoase construite artificial in apropierea terenurilor agricole. S-a plecat de la ideea ca aceste zone umede capteaza solul plin de fertilizanti transportat de apa de ploaie si reduc, astfel, cantitatea de sediment care ajunge in rauri. Fertilizantii din solul atras in zonele mlastinoase sunt apoi absorbiti de plantele din mlastini.
Cat de eficiente ar fi aceste zone umede artificiale pentru reducerea poluarii raurilor? Ca sa raspunda la intrebare, cercetatorii britanici au construit 10 parcele de terenuri mlastinoase in apropierea a patru loturi de culturi agricole. Timp de trei ani, a fost masurata cantitatea de sol si de nutrienti absorbita in cele 10 portiuni de mlasini. Rezultatele masuratorilor au aratat ca loturile mlastinoase create in apropierea unui teren agricol cu sol nisipos au acumulat cel mai mult sediment. Peste 70 de tone de sol au fost „inghitite” in trei ani, cu o medie anuala de 0,8 tone pe hectar. In parcelele cu sol lutos au fost acumulate 40 de tone de sediment, cu o medie de 0,3 tone pe hectar anual. In schimb, pe terenurile cu sol argilos, au fost acumulate doar 2 tone de sediment in trei ani, adica o medie 0,04 tone pe hectar anual. Mlastinile din zonele nisipoase au atras si cei mai multi nutrienti.
De remarcat este ca aceste zone umede mai au o utilitate, pe langa reducerea poluarii din rauri, sustin cercetatorii. Rezultatele studiului au confirmat ca sedimentele captate in mlastini pot fi extrase si refolosite ca sol cu o calitate ridicata, fiind deja bogate in nutrienti