Ne-am cam saturat de incendii, accidente, droguri, politisti corupti si alte ”minunatii” ale vietii urban- cotidiene, asa ca ne gandim sa facem un reportaj mai aparte. Stam, analizam, si ne dam seama ca nu am mai fost de mult la Borca. Bun, la Borca, dar unde? Cel mai potrivit loc ar fi in targul din fiecare duminica. Acolo e ”mall-ul” muntenilor. Oameni simpli, onesti si harnici, deconectati total de apucaturile orasenesti, vin cu drag in targul lor, nu doar pentru aprovizionare ci si sa se mai intalneasca cu rude ori cunoscuti, sau sa auda ultimele informatii.
Borca e la peste 100 de kilometri de Piatra- Neamt. Posibil sa fie cea mai indepartata localitate din judet, de capitala lui.
Unde poti sa auzi cele mai spumoase povesti si unde poti lua cel mai bine pulsul unei comunitati, decat in targ, unde vin toti cu mic cu mare, la fiecare sfarsit de saptamana?
Zis si facut. Duminica, dimineata, cam frig pe la ora 8, dar senin si soare.
Ajungem in targ cam pe la zece si un pic. Plin de lume si de produse, insirate care pe tarabe, care pe marginea drumului, care pe capote de masini. Te incearca sentimentul acela de simplitate, te simti altfel. Nu e urat. E ca in vechiul iarmaroc de pe timpul lui Creanga.
Sosete, geci, cazane de rachiu, incaltaminte, potcoave, hamuri pentru cai. Un nene pare cam nehotarat. Incearca sa negocieze pretul unui ham, dar nu prea-i iese. Vede ca ne uitam la el si ni se confeseaza:
– Am o martoaga amarata, mai car cate un lemn cu ea sa ma incalzesc. Hamul asta e cam cat calul daca-l vand acum.
E destul de amarat si nu prea are chef de vorba. Ne dam seama ca nu ne-am gasit musteriul. E destul de frig si lumea umbla grabita de colo- colo. Subiectul spumos pe care-l cautam, e greu de gasit.
Mergem destul de dezamagiti spre mijlocul targului, care e destul de mare, cu sute de comercianti. Facem stanga pe una dintre alei si insistam sa gasim ceva care merita atentia.
Incep sa apara munteni cu ziare in mana si reusim sa auzim franturi: ”Ciolos, PNL, nu fac nimic nici astia, etc.”
Ne dam seama ca am gasit subiectul. Politica, normal, ca tot e perioada. Credeam ca gasim altceva, dar e bun si asta, ca doar si muntenii voteaza nu-i asa?
Ceva mai incolo, gasim subiectul deja dezvoltat la maximum. Este o echipa PSD. Foarte numeroasa. Aproape au inrosit targul. Cine s-ar fi asteptat ca duminica dimineata, la 100 de km de Piatra- Neamt sa gasim politicieni?
Ne-au vazut si ei. Nu voiau presa, dar, uite ca se intampla. Ne gandim ca e imposibil sa nu asistam la un vreun dialog cu reprosuri adresate echipei de politicieni. Nu e asa. Nu comenteaza nimeni negativ: ”E tanar maica. Parca mai prindem un pic de speranta. Eu oricum am votat intotdeauna PSD”, spune o targoveata, referindu-se la Ciprian Serban.
Ne uitam mai atent, nu-l vazuseram. Unul dintre cei mai tineri candidati la deputati din Neamt, e in mijlocul echipei si nu prea ar fi vrut sa fie pozat: ”Vreau sa vorbesc cu oamenii. Stiu ca pe Valea Muntelui sunt probleme mari. Au ramas fara principalele lor surse de venit. Padurile, care sunt exploatate de altii acum si minele care erau la Brosteni si Grinties. Nu prea as vrea sa apar in presa, ca sa creada cineva ca ma folosesc de greutatile oamenilor. Prefer sa merg de la om la om si sa-l ascult, eventual sa le redau speranta ca programul nostru de guvernare va mai indrepta din relele facute de guvernarile de dreapta. Dar, daca s-a nimerit sa fiti aici.”, ne spune Serban.
Ii facem o poza mai mult pe furis si ne tinem dupa ei. Il recunoastem pe Neculai Iftimie, politistul candidat PSD pentru deputati, pe medicul Gigi Parfenie, primarita de la Poiana Teiului, Ana Ancuta si pe primarul de la Borca, Ovidiu Nita. Impart pliante, zambete si vorbesc cu oamenii.
”Daca domnu` primar zice sa votam PSD, noi asa facem. Avem incredere in el, de asta e la al doilea mandat. Numai lucruri bune a facut pentru noi, asa ca mergem pe mana lui”, zice o femeie care tocmai primise un pliant de la Ovidiu Nita.
Ciprian Serban profita ca ne-am indreptat atentia asupra primarului si incearca sa se piarda de noi. Culmea, politician care nu vrea sa fie pozat nu prea am vazut. Asa ca il prindem din urma si stam pe langa el. Ne zicem ca e imposibil sa nu comenteze cineva ceva, si sa avem o ”pata de culoare” in reportaj.
Ajunsese pe strada principala, de asemea ocupata pe margine de comercianti: ”De la PSD sunteti?”, i se adreseaza mai multi vanzatori. ”Vrem si noi pliante. Am auzit de anularea celor 102 taxe. Vrem sa vedem ce mai aveti. Ne ajunge cu tehnocratii. Ne punem speranta in PSD. E bine ca dau sansa unor oameni tineri sa ne reprezinte. Sa dea Domnul sa fie cat mai multi deputati asa.”
Deja trecuse ceva timp si reportajul nostru capata mai mult culoare politica. Asta e! ne-am zis. Macar nu plecam cu mana goala de la Borca. O ultima speranta ni se trezeste cand vedem de la distanta o discutie ceva mai aprinsa intre Ciprian Serban si o femeie mai in varsta, aflati amandoi pe un pod peste Bistrita. Dupa gestica, pare ca-i reproseaza ceva, si ne indreptam cu pasi repezi intr-acolo. Imposibil, ne zicem cand prindem finalul discutiei: ”Toata familia mea voteaza PSD de cand ne stim. Guvernarile de dreapta numai necazuri ne-au adus. Suntem destul de amarati si avem nevoie de social democratie. Cand vom mai prospera, ne putem gandi si la dreapta. Acum ne trebuie programe sociale. Suedezii cum de au social- democratie de peste 60 de ani? Daca guvernul nu face programe pentru noi cei multi, atunci de ce mai avem guvern?”, spune femeia, care contrar aparentelor, pare destul de informata. ”Ma bucur mult ca ati venit si aici, se vede ca va pasa. Sunteti tineri si asta e foarte important”, completeaza ea, in timp ce Ciprian Serban o asculta cu atentie.
E clar. Vizita lor in Borca se apropie de sfarsit si desi ne incearca sentimentul ca reportajul nostru a fost cumva ”deturnat”, acceptam situatia si negandim ca totusi nu e rau ca muntenii mai au inca sperante. Cel mai rau poate fi atunci cand dispar si ele.
Asa ca daca tot e cu politica, il rugam pe Serban sa accepte sa facem o poza de grup, cu intreaga lui echipa, cu care a transformat Targul de la Borca, in targul cu sperante al muntenilor si reportajul nostru intr-unul politic.
Accepta si ne atrage atentia ca a venit la Borca pentru ca in urma cu ceva ani, Valea Muntelui era cea mai prospera zona rurala din judet, iar acum se indreapta spre un statut de zona defavorizata, iar el va face orice ii sta in putinta, ca asta sa nu se intample.
Ionut CORFU
