Statistica alarmanta: 30% din productia de alimente ajunge la gunoi! Anual se risipesc alimente care ar putea hrani doua miliarde de persoane. Cantitativ inseamna ca 1,3 miliarde tone de alimente sunt risipite anual, in conditiile in care 800 milioane de persoane sufera de foame, la nivel mondial.
Nici tara noastra nu face exceptie, in privinta risipei de alimente. Date oficiale arata ca un roman arunca la coş 180 de kilograme de alimente pe an, adica doua portii de mancare pe zi. Risipa de hrana are mai multe surse. De departe, principala cauza este generata de inscrisul de pe eticheta produsului alimentar depus pe raft. Interpretarea fiecarui consumator a mesajului privind data de valabilitate de pe eticheta produselor alimentare contribuie din plin la mentinerea unui grad de confuzie in ceea ce priveste legatura reala dintre mesaj si siguranta, respectiv calitatea alimentelor, se arata intr-o lucrare publicata in editia de iulie a Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety.
Mai pe romaneste, consumatorii sunt dezorientati de explicatiile de pe etichete. Tocmai din acest motiv, foarte multa mancare ajunge la cos.
Marea teama este ca inscrierea datei de valabilitate pe etichete, ar putea genera pierderi financiare insemnate si ar putea contribui la o si mai mare risipa de alimente, potrivit studiului respectiv. Ca atare, este nevoie de o stransa colaborare interstatala, astfel incat sa fie abordate in comun provocarile cu care se confrunta producatorii de alimente, retailerii, oficialitatile guvernamentale, consumatori si alti jucatori, ca urmare a problematicii generate de neintelegerile privind interpretarea termenulului de valabilitate de pe eticheta. Producatorii şi comerciantii isi doresc trasarea unui standard la nivel de industrie alimentara, astfel incat sa fie dezvoltat un set de bune practici necesar unui sistem de marcare a datei de valabilitate pe eticheta mai consistent sau unic, unul care ia in considerare instructiunile de depozitare marcate pe ambalaj.
In tot acest scandal, datele statistice arata ca multi dintre consumatori inca nu inteleg diferenta dintre „a se consuma pana la” si „a se consuma de preferinta inainte de” si, totodata, nivelul pana la care gospodariile domestice au ajuns sa fie generatoare de risipa de alimente. Acest tip de comportament generator de risipa de alimente poate fi schimbat prin educatie in ceea ce priveste intelesul tiparirii datei de valabilitate, importanta controlului temperaturii si timpul limitat la raft pentru anumite produse. Se doreste o cercetare mai amanuntita in vederea evaluarii si dezvoltarii pe mai departe a unor tehnologii specializate, care ar putea furniza informatii in ceea ce priveste calitatea produselor alimentare sau siguranta.
Cei implicati in aceasta problema au venit cu aceasta propunere, dupa ce au constatat ca milioane de tone de mancare buna pentru consum ajung la gunoi. Expertii europeni sustin ca unele alimente nu prezinta un risc pentru sanatate, chiar daca sunt consumate dupa data inscrisa pe eticheta. In aceasta categorie nu intra alimentele perisabile cum ar fi carnea, mezelurile sau lactatele.
Zaharul si otetul sunt deja pe o lista de produse a caror eticheta nu trebuie sa contina sintagma „a se consuma, de preferinta, inainte de”. Acum, oficialii europeni se gandesc sa introduca pe aceeasi lista si uleiul de masline, cafeaua, sarea, muraturile si pastele fainoase. O eventuala decizie de extindere a listei de valabilitate pentru alte categorii de produse va trebui sa tina cont de denumirea generala a produsului, dar si de ingredientele si conservantii folositi de fiecare fabricant, care pot afecta termenul de valabilitate.