Sâmbăta Mare (latină Sabbatum Sanctum), este ziua care urmează după Vinerea Mare. Este ziua dinaintea Paștelui și ultima zi a Săptămânii Patimilor în care creștinii se pregătesc pentru Paște. Ea comemorează ziua în care trupul lui Iisus Hristos a fost pus în mormânt.
Sâmbăta Mare mai este uneori numită Sâmbăta Paștelui, deși această denumire se aplică mai corect Sâmbetei din Săptămâna Paștelui (sursa wikipedia.org)
Conform doxologia.ro, rodul victoriei lui Iisus este complet doar prin Învierea Sa. În Vinerea Mare Iisus a devenit mielul sfânt, pur și fără de păcat, jertfit pentru noi, spălându-ne păcatele cu Sângele Său. În ziua de sâmbătă, Sufletul Său a întrat în iad și l-a distrus. Însă dacă trupul i-ar fi rămas in mormânt, Moartea ar fi învins, căci din punct de vedere fizic ar fi rămas fără de viață, iar cuvintele Sfântului Apostol Pavel nu ar fi avut nicio însemnătate (1 Cor. 15, 12-20). Însă Iisus este Dumnezeu și Om. Iar Dumnezeu nu poate muri. Și pentru a-și întregi izbânda, face ceea ce nimeni nu a putut, a înviat, făcând o cale prin care toți să putem învia.
Începând cu trădarea lui Iuda, până la moartea umilitoare, pogorârea în iad, și culminând cu Învierea, întregul sfârșit de săptămână pascal reprezintă o serie de evenimente corelate între ele care ne-au adus mântuirea. A fost nevoie ca fiecare eveniment să se petreacă pentru ca să dea sens celor ce au urmat. Aceasta este Trecerea Lui și a noastră (cuvântul Paști înseamnă trecere) de la moarte la viață, de la păcat la mântuire. Iar în acest război al mântuirii, ziua în care s-a dat lupta a fost cea de sâmbătă care s-a finalizat prin izbânda ce o simbolizează Paștile. Sâmbăta Mare reprezintă punctul central al sărbătorilor Pascale, ziua în care suferința începe să se transforme în bucurie și în care s-a croit drumul de la moarte spre viață. Iar acest eveniment nu trebuie trecut cu vederea. Izbânda Învierii lui Hristos nu ar fi fost posibilă fără pogorârea și înfrângerea iadului, care a avut loc în Sâmbăta Mare, și fără de care nu am putea sărbători cu adevărat Paștile.
Astfel, așa cum fiecare dintre noi, cu voia lui Dumnezeu, se bucură de această trecere de la moarte la viață, ar trebui să ne simțim obligați să-L însoțim pe Domnul pe drumul ce a condus la toate acestea. Să fim asemenea mironosițelor care au rămas credincioase și L-au vegheat pe Domnul, și nu precum ucenicii care L-au părăsit. Să facem aceasta pentru ca asemenea femeilor purtătoare de mir să fim primii care aflăm vestea Învierii și să spunem precum Sfântul Ioan Gură de Aur: Unde-ti este moarte, boldul? Unde-ti este iadule, biruința? Înviat-a Hristos si tu ai fost nimicit. Sculatu-s-a Hristos si au căzut diavolii. Înviat-a Hristos si se bucura îngerii. Înviat-a Hristos si viața stăpânește. Înviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapă; că Hristos sculându-Se din morți, începătura celor adormiți S-a făcut. Lui se cuvine slava și stăpânire în vecii vecilor.
Obiceiuri in Sambata Mare: Oamenii obişnuiesc să meargă şi la cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi să se aprindă şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor. În această zi se taie mielul, iar gospodinele vopsesc ouăle, în cazul în care nu au avut timp în Joia Mare, pregătesc drobul şi friptura de miel, cozonacii şi pasca.
Din străbuni se obişnuia ca oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos, pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi întregul an.
Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele curate care se vor îmbrăca la slujba de Înviere. În ziua de Înviere se poartă haine noi, albe, după cele de doliu purtate în Săptămâna Patimilor, iar femeile trebuie să poarte cel puţin o camaşă nouă, iar bărbaţii, o pălărie nouă.
Sâmbătă seara, înainte de slujba de Inviere, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, în care se pune un ştergar nou, o lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un mic miel din aluat copt şi vin, notează crestinortodox.ro.
Coşul este dus la biserică pentru a fi sfinţit de preot.
În Sâmbăta Mare, se spune că nu este bine să dormi pentru că atunci când se deschid cerurile, Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui se vor împlini.
