La însămânțările din această primăvară, cota de zahăr este cea care a dus la diminuarea suprafeţei ocupată cu această cultură. Nicidecum profitul!
Cu 4 ani ani din urmă, singurul procesator de sfeclă din zonă, Agrana, a primit o suplimentare a producţiei de zahăr cu 12.000 tone. Automat, asta a dus şi la creşterea suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr. Acum, suplimentarea a dispărut. În consecință, a scăzut semnificativ şi suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. Anul trecut am avut aproape 3520, acum s-a cultivat doar 3170 ha…Tocmai de când cultura de sfeclă de zahăr este cu mult mai bine plătită. Cu bani europeni, alocați pe mai multe tipuri de sprijin financiar.
Concret, pentru sfeclă de zahăr, subvenția totală ajunge acum la 842 euro/ha, find compusă din cei 700 euro/ha ca sprijin cuplat, 123 euro/ha SAPS și înverzire și 19 euro/ha ca ajutor național tranzitoriu.
Problema este că prețul la sfecla de zahăr a scăzut de la 29 euro/tonă, cât era anul trecut, la aproape 20 de euro/tonă. În continuare este nevoie de stimularea fermierilor pentru menținerea și extinderea suprafețelor cultivate cu sfeclă, având în vedere că din 2017 vor fi eliminate cotele la zahăr.
Cota e bună, pentru că se produce sfeclă de zahăr cât să acopere necesarul de consum de zahăr din ţările membre ale Uniunii Europene. În aceste condiţii se stabileşte şi un anumit nivel a preţului de valorificare a sfeclei de zahăr. Fără cotă, se poate ajunge la supraproducţie, ceea ce, automat, duce la scăderea preţului de vânzare a recoltei.
Din acest punct de vedere, cultivatorii au fost cumva păsuiți. Cota de zahăr trebuia eliminată la începutul anului 2014, la nivelul Uniunii Europene, pentru toate statele membre. Au obținut o amânare de 3 ani. Timp în care au beneficiat și de un preț bun la sfecla de zahăr.
