Sindicatul Polițiștilor din România ”Diamantul” (SPRD), anunță pe site-ul organizației sindicale, că IGPR a depus în instanță, în procesul în care polițistul Ioan Cănărău contestă măsura destituirii din Poliție, un Raport prin care sunt recunoscute negru pe alb, gravele abuzuri și încălcări ale legii, săvârșite în acest caz, catagolat de la început, ca fiind p răzbunare a ”Mafiei din MAI”, împotriva polițiștilor incomozi. Cu alte cuvinte, în aceste condiții, o decizie favorabilă din partea judecătorilor pentru Ioan Cănărău, nu ar fi decât o formalitate.
Odată cu Cănărău, a fost destituit din Poliție și comisarul șef Vitalie Josanu, tot de la IPJ Neamț, tot pentru delicte de opinie și pentru activități sindicale, adică la fel de abuziv. Și el a contestat decizia în instanță.
Redăm mai jos integral articolul de pe site-ul Sindicatului, semnat de Emil Păscuț, lider al SPRD
In dosarul civil nr. 1271/121/2025 aflat pe rolul Tribunalului Galați, avand ca obiect anularea destituirii disciplinare a lui Ioan Canarau, liderul Europol Neamt, s-a depus chiar de catre IGPR, un document uluitor – raportul motivat nr. 935914/01.04.2025, semnat de Benone Matei si Grecu Alexandru – care, pe de o parte, valideaza criticile publice ale Sindicatului Diamantului privind practicile ilegale in cadrul cercetarilor disciplinare si, pe de alta parte, reprezinta o recunoastere punctuala a analfabetismului functional cronic de care sufera “specialistii” in cercetari disciplinare din IGPR.
Concret, se recunosc implicit, in raport, trei încălcări grave ale legii în procedura disciplinară aplicată agentului-șef principal de poliție Cănărău Ioan, care sunt de natura sa conduca la anularea destituirii disciplinare
II. NERESPECTAREA OBLIGATIVITĂȚII AUDIERII POLIȚISTULUI CERCETAT
- Recunoașterea expresă a lipsei audierii Raportul IGPR recunoaște explicit la punctul 16, pagina 16: “Pe parcursul întregii activități realizate la data de 12.12.2024, respectiv 19.12.2024 nu a avut loc audierea polițistului cercetat sau a altei persoane, nu i s-au adresat întrebări cu privire la faptele pentru care este cercetat, având loc doar studierea dosarului de cercetare prealabilă…”
- Încălcarea prevederilor legale imperative
- Legea 360/2002, art. 58^3 alin. 2: “Citarea și ascultarea polițistului cercetat (…) și consemnarea susținerilor sale sunt obligatorii.”
- Codul Administrativ, art. 493 alin. 1: “Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității.”
- Consecințe juridice Neaudierea polițistului atrage nulitatea absolută a întregii proceduri disciplinare, conform prevederilor legale exprese care sancționează această omisiune cu nulitatea.

III. DEFICIENȚE ÎN INSTRUIREA MEMBRILOR CONSILIULUI DE DISCIPLINĂ
- Cronologie inadecvată a instruirii
- Dispoziția de nominalizare a membrilor: nr. 966 din 20.01.2025
- Prima ședință a Consiliului: 03.02.2025
- Procesele-verbale de instruire: nr. 932587/04.02.2025 și nr. 932723/12.02.2025
- Încălcarea Art. 62^3 alin. (3) din Legea 360/2002 Norma legală prevede obligativitatea ca “Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară”, această pregatire trebuind să preceadă exercitarea atribuțiilor în cadrul Consiliului.

III. SECRETIZAREA ABUZIVĂ A CERCETĂRII DISCIPLINARE ȘI INCONSECVENȚA CLASIFICĂRII DOCUMENTELOR
- Contradicție în regimul de secretizare
- Raportul de cercetare prealabilă (nr. S/606309 din 18.12.2024) este clasificat ca “secret de serviciu”
- Dispoziția I.G.P.R. nr. 2402/10.03.2025 de sancționare disciplinară este neclasificată (nesecretă)
- Această discrepanță încalcă principiul unității de regim juridic al documentelor dintr-o procedură administrativă
- Aplicarea eronată a Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate Conform art. 15 din Legea nr. 182/2002:
- “informaţii clasificate” sunt definite ca “informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate”
- “informaţii secrete de serviciu” sunt “informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat”
- Inconsecvența clasificării și consecințele juridice
- Dacă informațiile din raportul de cercetare prealabilă erau într-adevăr “secrete de serviciu” conform definiției legale, atunci emiterea unei dispoziții nesecrete care reproduce sau utilizează aceste informații reprezintă o încălcare gravă a regimului informațiilor clasificate
- Dacă informațiile nu necesitau protecția regimului “secret de serviciu”, atunci clasificarea lor a fost abuzivă și a servit exclusiv pentru a îngrădi dreptul la apărare al polițistului cercetat
- Limitarea abuzivă a dreptului la apărare Raportul menționează la pagina 7, punctul 8, opinia lui Canarau: “Procedura disciplinară desfășurată împotriva sa a fost marcată de un dezechilibru profund între el, ca individ cu drepturi, și organele disciplinare, care au utilizat instrumente procedurale pentru a-i submina capacitatea de apărare prin secretizarea abuzivă a documentelor care au stat la baza cercetării disciplinare…”
VI. EFECTELE VICIILOR CONSTATATE
- Efectul lipsei audierii polițistului
- Constituie o încălcare a unei garanții procedurale esențiale
- Sancțiunea prevăzută explicit de lege este nulitatea absolută
- Nu poate fi acoperită prin alte proceduri (studierea dosarului sau depunerea de rapoarte nu echivalează cu audierea)
- Efectul instruirii ulterioare a membrilor Consiliului
- Constituirea organului disciplinar colectiv a fost grav viciata.
- Contravine ordinii procedurale impuse de lege
- Viciază legalitatea sanctiunii care a fost propusa de un organ constituit ilegal.
- Efectul secretizării abuzive și al inconsecvenței clasificării În lumina definițiilor din art. 15 al Legii nr. 182/2002:
- Fie cercetarea a fost corect clasificată “secret de serviciu” și atunci dispoziția de sancționare nesecretă reprezintă o încălcare a regimului informațiilor clasificate, prin divulgarea neautorizată a unor informații protejate
- Fie secretizarea cercetării a fost abuzivă, nefiind justificată de potențiale prejudicii reale pentru instituția publică
- În ambele ipoteze, consecința este nulitatea procedurii pentru vicierea fundamentală a dreptului la apărare sau pentru încălcarea regimului informațiilor clasificate
Eu critic cand e de criticat si felicit cand este de felicitat!
Asa ca il felicit pe domnul Grecu Alexandru, fost desemnat la conducerea Directiei Resurse Umane din IGPR, pentru acest raport!
A fost poate ultimul lucru bun facut inainte de fuga lui (raportata de surse), la Corpul National al Politistilor. Sursele ne zic ca cetatenul Grecu s-a cerut la odihna, pe motiv devenise foarte foarte stresat in ultimul timp! Asa e cand esti pus sa faci multe ilegalitati! Dupa un timp devii stresat! Il asteptam cu drag, si cu un raport explicativ privind modul in care s-ar face permanenta la Corpul National al Politistilor, in weekend, pentru umflarea bazei de calcul la pensie. Ca asa vorbeste gura rea a lumii, ca s-ar pompa din greu, acolo, ca tre’ sa plece seful in pensie!
In dosarul destituirii lui Canarau, potrivit datelor furnizate de victima, cercetarea disciplinara a fost efectuata de Lolescu Ramona iar seful consiliului nescolarizat de disciplina a fost Dan Cornel Octavian. Acelasi “specialist” s-a regasit ca membru si in consiliul de disciplina al lui Vitalie Josanu, format la IGPR in cea de-a doua cercetare ( nesecreta, de data asta) care s-a finalizat ( deloc premeditat) cu o a doua destituire disciplinara data lui Vitalie.
Este o necunoscuta cum s-a putut respinge contestatia lui Canarau, de catre Aparatul Central al MAI, cand din raportul IGPR rezultau cu claritate cele trei incalcari grave ale legii, fiecare avand aptitudinea de a anula, singura, sanctiunea disciplinara. Poate ne explica distinsa doamna Dorobantu Ioana, cea care se pare ca a semnat, pentru ministrul Predoiu, solutia de respingere a contestatiei lui Canarau, ascunzandu-si datele de identificare si eventualul mandat, in contra legii. (EMIL PĂSCUȚ)
Extrase din Raportul IGPR




