RSS
A doua zi de marți a lunii februarie este marcată Ziua Internațională a Siguranței pe Internet. Această zi are ca scop creșterea gradului de conștientizare a pericolelor existente în spațiul virtual. Tehnologia trebuie folosită în condiții de siguranță, într-un mod responsabil și creativ.
Internetul este una dintre tehnologiile cele mai provocatoare la nivel mondial, fiind o extraordinară fereastră a lumii digitale, în special pentru comunicarea la nivel social. Accesul ușor în mediul online reprezintă deopotrivă deschiderea spre un noian de vulnerabilități, expunând utilizatorul la un spectru de amenințări, de o noutate fără precedent.
În acest an, Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, marchează rolul tinerilor în crearea unui internet mai sigur și modul în care aceștia modelează spațiile interactive de divertisment din care fac parte.
Platformele pe care le folosesc tinerii sunt spații pentru conexiune, comunitate și colaborare, motiv pentru care această zi îi provoacă să promoveze relații de susținere și comunități respectoase, echipându-le în același timp cu abilități de care au nevoie pentru a se menține pe ei înșiși și pe ceilalți în siguranță în aceste spații.
Discuțiile cu tinerii sunt esențiale pentru explorarea experiențelor personale pe platforme în care pot juca jocuri, pot interacționa cu colegii lor și cu alții. Aceste platforme joacă un rol important, oferind tinerilor mijloacele de a interacționa cu prietenii în special în perioada blocajelor.
În cadrul Proiectului inițiat de Politia Romana RO Cyberex, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității a realizat un studiu la nivel național privind Riscurile și vulnerabilități elevilor în mediul online. Studiul și-a propus identificarea principalelor riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă elevii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din România în mediul online.
Vă prezentăm concluziile acestui studiu:
- Marea majoritate a elevilor chestionați (96%) utilizează internetul în fiecare zi;
- 76% dintre elevi accesează internetul de pe propriul dispozitiv mobil;
- Peste o treime dintre elevi au început să utilizeze internetul de la vârste foarte mici când aveau mai puțin de 7 ani;
- Metoda autodidactă este cale de învățare-adaptare definitorie pentru cea mai mare parte a respondenților;
- Mijloacele de divertisment acaparează agenda utilizatorilor minori de internet. Odată cu înaintarea în vârstă, tinerii se angajează în achiziția de bunuri și servicii de pe internet, dar se manifestă și creșterea sentimentului de siguranță față de mediu online;
- Rețele de socializare ocupă un loc primordial în discursul elevilor, acesta fiind menționate de respondenți în subiecte precum modurile principale de utilizare a internetului, preocuparea pentru siguranța contului ( ex. înlocuirea periodică a parolei) dar și referitor la potențialele riscuri percepute, aceștia fiind îngrijorați cu privire la spargerea conturilor, conversațiile cu caracter indecent, solicitări din partea străinilor;
- Un procent destul de ridicat dintre elevi au afirmat că au fost victime ale diverselor tipuri de infracțiuni pe internet. Cei mai mulți dintre ei au remarcat că au avut dispozitivele pe care le utilizează afectate de softuri malițioase (39%) sau au dat, din întâmplare, în timp ce navigau pe internet, de materiale pornografice (38%);
- În general, observăm că victimele situațiilor neplăcute de pe internet au preferat să apeleze la cercul apropiat (prieteni, părinți), mai degrabă decât orice altă modalitate de a anunța ce au pățit, apelând mai puțin sau mai târziu la autorități;
- Motivul cel mai frecvent invocat de către elevi atunci când nu au acționat în legătură cu incidentele online cu care s-au confruntat este percepția unui grad redus de risc al situațiilor, diminuarea consecințelor negative și atribuirea unei importanțe scăzute evenimentelor propriu-zise;
- Comunicarea deficitară a evenimentelor a fost strâns legată și de sentimentul de rușine, precum și de neîncrederea în eventualele soluții;
- Procentul în care s-a apelat la sprijinul cadrelor didactice este unul destul de scăzut. De asemenea, există foarte multe situații în care minorii nu au discutat cu nimeni despre ceea ce au pățit pe internet;
- Situațiile în care s-a apelat cel mai des la poliție, din ceea ce declară elevii, sunt cele în care au fost șantajați ori cu sume de bani, ori să facă lucruri pe care nu doreau să le facă și cele în care li s-a solicitat să se dezbrace în timpul conversațiilor video online;
- În privința infectării cu programe malițioase a dispozitivelor pe care le utilizează pe internet, aproximativ un sfert dintre elevi (23%) nu au făcut nimic pentru a anunța că au întâmpinat această problemă.
Ce putem face pentru a proteja copiii de pericolele online ?
În cazul copiilor si adolescenților:
• Salvează dovezi;
• Cere ajutorul unui adult;
• Blochează persoana respectivă;
• Protejează conturile cu parole sigure;
• Nu dezvălui parolele;
În cazul părinților:
• Înțelege pe deplin situația care a general evenimentul;
• Răspundeți cu empatie;
• Analizați incidentul din perspective multiple;
• Ascultați fără să judecați;
• Ajutații să-și redobândească respectul de sine;
În cazul profesorilor:
• Sprijiniți victima agresiunii în așa fel, încât să-i permită redobândirea controlului asupra emoțiilor sale;
• Abordați agresorul explicând de ce este inacceptabil acest tip de comportament;
• Responsabilizați spectatorii/observatorii prin apreciere sau informații referitoare la felul în care să acționeze în viitor;
• Impuneți consecințe logice, nonviolente;
• Dacă este posibil, discutați ulterior cu victima agresiunii pentru a vă asigura că bullying-ul s-a oprit;
Comunică-le copiilor că este în regulă să-şi blocheze „prietenii” sau să se deconecteze de la website-ul respectiv dacă cineva sau ceva îi face să se simtă incomozi în mediul online.
sursa: IPJ Neamt
