Suveranitatea națională, nivelul de trai și Uniunea Europeană. Ce părere au românii despre apartenența României la UE, câți vor RoExit

Suveranitatea națională, nivelul de trai și Uniunea Europeană. Ce părere au românii despre apartenența României la UE, câți vor RoExit

Conform unui sondaj INSCOP, 39% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, iar 46% sunt de părere contrarie. În același timp, 37% dintre cei care consideră că suveranitatea are de suferit din cauza UE, sunt de părere că apartenența la Uniune ajută la creșterea nivelului de trai din România. Totodată, 70% dintre români cred că România ar trebui să aibă o poziție mai fermă în UE, pentru a-și proteja intersele economice. Cei mai mulți dintre cei care consideră că apartenența la UE afectează suveranitatea României, sunt votanți AUR și PSD.

În ce privește un eventual RoExit, doar 11% dintre români își doresc asta. Cei mai mulți dintre aceștia sunt bărbați și persoane cu educație primară.

Rezultatele sondajului:

Apartenența la UE și suveranitatea națională

38.9% dintre respondenți sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională (față de 38.1% în septembrie 2025), în timp ce 45.9% nu consideră că limitează suveranitatea prea mult acest lucru (față de 52.4% în septembrie 2025). 15.3% nu știu sau nu răspund (față de 9.5% în septembrie 2025).

Cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională în proporții mai mari decât media mai ales: votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din urbanul mic. Nu consideră că acest lucru limitează suveranitatea în proporții mai mari decât media în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.

Nivelul de trai al românilor

37.7% dintre cei care consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, sunt de părere că acest lucru ajută la creșterea nivelului de trai al românilor. Raportat la totalul populației, aceștia reprezintă aproximativ 15% dintre români. 57% nu sunt de părere că acest factor ajută la creșterea nivelului de trai. Raportat la totalul populației, aceștia reprezintă aproximativ 22% dintre români. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.3%.

Protejarea intereselor economice în UE

69.1% dintre cei chestionați consideră că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene (față de 80.7% în aprilie 2025). 11.2% sunt de părere că ar trebui ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 4.8% în aprilie 2025), iar 11.8% să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate (față de 10% în aprilie 2025). 7.9% nu știu sau nu răspund (față de 4.5% în aprilie 2025).

Sunt de părere că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene în proporții mai mari decât media mai ales: votanții PNL și USR, femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Consideră că țara ar trebui să iasă din Uniunea Europeană în proporții mai mari decât media în special: bărbații și cei cu educație primară.

Votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din urbanul mic, cred într-o proporție mai mare ca restul populației că țara nu ar trebui să facă nimic, interesele economice și naționale ale țării fiind protejate.

Calitatea vieții
22.4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54.9% consideră că viața le-ar fi mai grea. 2.3% consideră că viața ar fi la fel de bună, iar 2% la fel de grea. Ponderea non-răspunsurilor este de 18.4%.

Votanții niciunui partid relevant din România nu cred în majoritate că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

I.C. (sursa: INSCOP)