RSS
Educația în județul Neamț: între realități demografice și performanță școlară. Numărul elevilor, într-un declin constant
Conform unui studiu realizat de Direcția Regională de Statistică Neamț, sistemul de Educație din județ oscilează între scăderi semnificative ale populației școlare și performanțe notabile în competițiile naționale și internaționale. Evoluția educației în Neamț reflectă atât provocările, cât și potențialul unei regiuni aflate în transformare.
Rezultatele studiului:
Populația școlară a județului Neamț a înregistrat scăderi constante, în perioada de după 1990, pe fondul declinului demografic, în special în rândul populației de vârstă tânără, astfel că, dacă în 1995 populația școlară depășea 115000 persoane, în 2024 aceasta număra 66681 de persoane. Scăderea accentuată s-a manifestat în cazul tuturor nivelurilor de învățământ, excepție făcând cel postliceal și de maiștri unde numărul de elevi a crescut ușor, ajungând la 1506 persoane în 2024, față de 1041 în 1995.
Cea mai importantă scădere a efectivelor de elevi s-a constatat în cazul învățământului profesional, odată cu reformele ce au dus la desființarea acestui tip de unități în 2009 (efectivul scăzând de la 9559 de elevi în 1995, la 831 în 2013), ulterior începând să înregistreze o creștere constantă. Această tendință generală de scădere a populației școlare este similară cu cea înregistrată la nivel național, acolo unde efectivele de elevi au cunoscut o diminuare continuă, de la an la an.
În ceea ce privește distribuția pe medii de rezidență, populația școlară din mediul urban s-a menținut, ca valori, peste cea din mediu rural, deși, la nivelul populației totale, 65% dintre locuitorii județului Neamț trăiesc în mediul rural. Pe fondul migrației accentuate de la începutul anilor 2000, se poate observa o diminuare semnificativă a efectivelor de elevi din mediul rural, în timp ce populația școlară din orașe, deși în scădere, se menține la valori constante.
La nivelul județului Neamț, rata de cuprindere în învățământ (raportul dintre populația școlară și cea rezidentă, corespunzătoare grupei de vârstă 3-23 de ani) a avut un trend descendent în ultimii 10 ani, ajungând de la 74% în 2012, la 63% în 2024.
Numărul absolvenților pe toate nivelurile de învățământ a cunoscut de asemenea o reducere susținută, atât la nivel județean, cât și la nivel național, proporțional cu diminuarea populației școlare. În județul Neamț, numărul total al absolvenților a scăzut de la 15975 persoane în 1995, la 8977 în anul 2023. Cea mai semnificativă scădere recentă a acestui indicator s-a înregistrat în anul 2020, ca o consecință a impactului pandemiei COVID-19 asupra desfășurării actului educațional.
Un alt indicator statistic relevant îl reprezintă raportul dintre populația școlară și personalul didactic aferent acesteia, raport ce evidențiază, pe de o parte, scăderea numărului de elevi în special în mediul rural și, pe de altă parte, necesitatea suplimentării personalului didactic în anumite zone și pentru anumite cicluri de învățământ.
La nivel european, un alt indicator legat de raportul dintre populația școlară și cadrele didactice îl reprezintă numărul de elevi ce revin unui profesor. Astfel, datele Eurostat din 2023 plasează România pe primul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de elevi per profesor în învățământul primar (cu 18,4 elevi la un profesor) și de asemenea printre primele locuri în ceea ce privește învățământul secundar (cu 11,1 elevi la un profesor).
În ceea ce privește rata de promovabilitate a examenului de Bacalaureat, în ultimii 10 ani, aceasta s-a menținut constant peste 70%, la nivelul județului Neamț (valori asemănătoare cu cele pe țară), cu o ușoară tendință de creștere, începând cu anul 2022. La nivel național, rezultatele finale privind promovarea examenului de Bacalaureat, în anul 2025, marchează cele mai mare valori ale acestui indicator în Municipiul București și în județele Cluj, Iași, Bacău, Brașov respectiv cele mai mici în județele Gorj, Ilfov și Mehedinți. Județul Neamț ocupă locul 12 pe țară, cu o rată de 79,4%.
Rata abandonului școlar reprezintă diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel aflat în evidență la sfârșitul aceluiași an, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar. La nivel național, rata abandonului în învățământul preuniversitar a scăzut în ultimii 10 ani la ciclurile primare, gimnaziale și liceale și a crescut ușor în cazul învățământului postliceal și de maiștri. Aceeași situație se constată și în cazul județului Neamț, rata abandonului diminuându-se treptat la toate nivelurile, mai puțin la cel postliceal (de la 1,7% în 2010, la 1,1% în 2023, în cazul învățământului primar și gimnazial și de la 3,7% în 2010, la 0,9% în 2023, în cazul celui liceal). Datele din 2023 de la nivel național situează Neamțul printre județele cu valori medii ale ratei abandonului la toate cele trei niveluri analizate.
La nivelul anului școlar 2024-2025, elevii județului Neamț au participat într-un număr consistent la numeroase concursuri și olimpiade școlare, obținând rezultate semnificative, conform rapoartelor Inspectoratului Școlar Județean Neamț. Astfel, la etapele județene a participat un număr de 3884 de elevi nemțeni, care au obținut 1417 premii, iar la cele naționale un număr de 1118 elevi, cu un total de 577 de premii. De asemenea, au fost înregistrate și participări ale elevilor din Neamț la etapele internaționale ale olimpiadelor de Informatică (o medalie de bronz), Limbi străine (3 participări, 1 premiu) și la competiții sportive (5 premii obținute). La olimpiadele și concursurile naționale, cele mai multe participări ale elevilor din Neamț s-au înregistrat la discipline precum Geografia, Matematica, Artele și Limbile străine.
Concluzii privind evoluția recentă a învățământului, în județul Neamț
Învățământul din județul Neamț a cunoscut, în ultimii ani, transformări semnificative, în concordanță cu tendințele manifestate la nivel național. Printre cele mai importante schimbări se numără scăderea generală a populației școlare și reducerea numărului de unități de învățământ, fenomene determinate de migrația externă și internă, precum și de diminuarea populației tinere. Un alt aspect relevant îl reprezintă concentrarea resurselor educaționale și a personalului didactic în mediul urban, ceea ce accentuează disparitățile dintre zonele urbane și cele rurale. De asemenea, din datele analizate se observă o tendință de creștere a ratei de promovabilitate la examenul de bacalaureat, precum și o diminuare a abandonului școlar la toate nivelurile de învățământ.
I.C.
